La nivel internațional, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor dispărea sau se vor transforma în următorii ani din cauza automatizării, conform unor estimări ale McKinsey Global Institute.
„Digitalizarea va genera noi zone de activitate, în România estimându-se crearea a până la un milion de noi locuri de muncă pornind de la noile tehnologii aflate în dezvoltare accelerată. La nivel internațional, un raport INACO susține că 85% din meseriile care vor exista în 2030 nu fuseseră încă inventate în 2018”, se arată într-un raport al McKinsey Global Institute.
Muncile repetitive vor fi efectuate de roboți, iar personalul uman se va ocupa cu sarcini mai importante legate de analiza datelor și a proceselor. Astfel, criza de resurse umane va putea fi contracarată prin dezvoltarea de procese RPA și soluții digitale de tip self-checking.
„Necesarul de personal medical este deficitar iar în următorii ani, datorită creșterii numărului de instituții medicale și a creșterii numărului de tratamente (sau tipuri de tratamente), acest deficit se va majora. Spre exemplu, asistența la îmbătrânire este în creștere, prevenția și calitatea vieții (screening și monitorizarea post-tratament) sunt în creștere și ele. Probabil că zona care va cunoaște o diminuare a necesarului de personal este cea de interfațare primară cu pacientul (spre exemplu recepție, call-center),” a declarat Bogdan Dumitrescu, CEO HTSS, o companie românească specializată în furnizarea de soluții software de business.
Inteligența artificială integrată în medicină
Dumitrescu consideră că inteligența artificială este cu siguranță una dintre cele mai importante achiziții în medicina actuală, scurtând timpul de cercetare și documentare în cazurile clinice.
„Bineințeles, acest lucru nu ar putea fi posibil fără bazele de date medicale clasice, cum ar fi Mayo Clinic sau UpToDate, care au asigurat fundația necesară implementării AI și ML. La fel, realitatea virtuală, deși este la începutul aventurii în zona medicală, va deveni o componentă sine qua non în diagnosticul de certitudine și în comisiile interdisciplinare internaționale, facilitând astfel pacienților accesul la servicii medicale de calitate maximă, indiferent de locație. Pe lângă acestea, soluțiile de tip IoT și RPA au început să câștige teren în actul medical, permițând medicilor monitorizarea în timp real a unor parametri biologici ai pacientului, fără prezența fizică a acestuia in cabinetul medical, precum și automatizarea unor procese repetitive și consumatoare de timp în ceea ce privește partea administrativă a actului medical,” a mai spus Bogdan Dumitrescu.
De asemenea, tehnologiile avansate vor putea asista medicii tineri în determinarea diagnosticului și vor elimina timpul pierdut cu birocrația, ajutând medicii să se concentreze mai mult pe actul medical.
„Din perspectiva pacientului, în următorii ani digitalizarea va conduce către un acces din ce în ce mai facil la serviciile medicale, un KPI foarte scăzut în prezent în multe țări. Așadar, în Sănătate, digitalizarea este un proces care nu doar că va rezolva problema lipsei de resursă umană, dar care va îmbunătăți simțitor accesul pacientului la servicii calitative, îmbunătățind simțitor prevenția în sistemul medical” precizează Dumitrescu.
Descoperirile importante din ultimii zece ani în domeniul medical
Mii de posibilități de tratament personalizat vor fi deschise odată cu finalizarea mapării genomului uman, iar inventarea organelor artificiale, de la țesuturi artificiale, până la organe întregi, cum ar fi inima sau pancreasul vor putea salva mult mai multe vieți.
Roboții pentru operații, care au fost tot mai achiziționați în ultima vreme, vor permite medicilor să lucreze remote. Mai mult, accesul la informațiile medicale relevante va putea fi mai facil odată cu implementarea pe scară largă a software-urilor de tip EHR, care vor unifica fluxurile din instituțiile medicale.
„Scanarea corpului uman, împreună cu construcția de baze de date, în urma coroborării acestor date cu examenele clinice și cu monitorizarea reacțiilor în urma tratamentelor, generează informații care pot fi scalate sau care pot fi folosite în alte studii sau în actualizarea continuă a protocoalelor medicale. Putem menționa aici și evoluția imagisticii de înaltă performanță, combinată cu printul 3D, care poate fi folosită în procesul de învățare al medicilor sau în procesul de pregătire al unor intervenții. Astfel, tehnologia din prezent permite reconstrucția unui model virtual de inimă (ce poate fi consultat în VR), dar și a unui model fizic pentru a intercepta detaliile sau a expune către analiză un plan de interventie.” a adăugat Bogdan Dumitrescu.
