Miercuri, 12 noiembrie 2025, Blocul Național Sindical organizează un amplu miting de protest în Piața Victoriei, urmat de un marș către Piața Constituției cu opriri simbolice în fața principalelor instituții responsabile pentru politicile economice și sociale ale țării.
- ”Este un semnal de alarmă față de scăderea accelerată a puterii de cumpărare și față de politicile anti-salariați promovate în ultimii ani.”, transmit reprezentanții BNS.
Sub sloganul „Guvernați și pentru noi! Nu doar pentru voi!”, BNS cheamă toți lucrătorii să se alăture acestui demers pentru dreptate socială, respect și politici publice care să reflecte nevoile reale ale oamenilor muncii.
Aceştia se vor opri la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Mediului.
Revendicările principale ale protestului:
- Stoparea politicilor guvernamentale ce alimentează inflaţia şi protejarea veniturilor lucrătorilor;
”Liberalizarea preţului la energie, precum şi creşterea TVA au condus la o rată anuală a inflaţiei de 9,9% până in prezent, mai ridicată decât inflaţia din anul de criză 2010. Din 2022 până în august 2025 majorarea preţurilor a fost de 46,2%. BNS solicită măsuri ţintite pe reducerea inflaţiei şi totodată măsuri de sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare a veniturilor populaţiei”, transmis sindicaliştii.
- Creşterea salariului minim pe economie;
”În condiţiile în care inflaţia este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunţate deja pentru 2026 (majorări de taxe şi un nou şoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea preţului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaţioniste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajaţi din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane)”, se mai aratp în comunicatul BBNS.
Potrivit sindicaliştilor, îngheţarea salariului minim înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi afectată profund în 2026 în urma politicilor inflaţioniste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârşitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024.
”BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare şi majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puţin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul şi în concordanţă cu evoluţia productivităţii muncii. De asemenea, BNS solicită: reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei şi introducerea unor coeficienţi de creştere pentru lucrătorii calificaţi – 1,1 si pentru cei cu studii superioare – 1,5 – adică salariul minim pentru lucrători calificaţi – 4×757 si salariul minim pentru studii superioare – 6488 lei”, arată organizaţia sindicală.
- Negocieri colective reale şi extinse;
Negocierea colectivă este blocată sau formală în majoritatea sectoarelor economiei. Fără contracte colective puternice, salariaţii nu au nicio protecţie în faţa inflaţiei şi a abuzurilor angajatorilor.
”BNS cere aplicarea şi extinderea negocierilor colective la nivel de sector şi respectarea dreptului la reprezentare sindicală. De asemenea, BNS cere eliminarea restricţiilor legale privind libera negociere colectivă la nivelul instituţiilor publice, al regiilor autonome şi la companiile unde statul este acţionar, precum şi a tuturor dispoziţiilor legale care afectează aplicarea drepturilor deja negociate prin contractele colective de muncă în vigoare”, transmis sindicaliştii.
- Stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii şi posturi în sectorul bugetar; dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea iniţiativelor de reorganizare; Introducerea unor criterii clare şi transparente de evaluare a lucrătorilor din sectorul public.
”Acestea ar trebui stabilite împreună cu organizaţiile sindicale din instituţiile respective şi care să aibă ca valori: competenţa şi pregătirea profesională a lucrătorilor, calitatea şi profesionalismul lor. Spunem un ,,NU” răspicat epurărilor pe criterii politice care anticipăm că vor avea loc ca urmare a procesului de restructurare în sectorul public”, se arată în comunicatul de presă.
- Reducerea fiscalităţii pe muncă şi stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.
”România continuă să aibă una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE – peste 43% din costul muncii reprezintă impozite şi contribuţii. Suprataxarea salariilor descurajează munca formală, alimentează economia informală şi accentuează inechitatea socială. Estimarea noastră este că până la 800.000 de români sunt în muncă informală. BNS cere o reformă reală a taxării muncii, prin scăderea contribuţiilor sociale şi protejarea veniturilor mici. De asemenea, BNS solicită asumarea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului”, transmite BNS.
- Un program amplu de investiţii publice care să folosească eficient resursele financiare naţionale şi europene nerambursabile cu precădere pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură şi industria alimentară, cercetare, sănătate publică şi cultură. Se impune, de asemenea, adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să încurajeze investiţii în domenii industriale cheie pentru România (exemplu: industria de automobile, industria de apărare, industria navală, etc.).
