Performanţa angajaţilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) va fi evaluată, de la 1 ianuarie 2027, în baza unor indicatori clari, măsurabili şi verificabili, care pot aduce recompense, dar şi reduceri de până la 10% ale drepturilor salariale.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor, Hotărârea privind metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanţă şi criteriile de evaluare a performanţei personalului ANAF, adoptată luni de Guvern, schimbă modul în care performanţa este definită şi măsurată în ANAF.
Sistemul introduce atât recunoaşterea performanţei demonstrate, cât şi o componentă de malus pentru neperformanţă. Evaluarea va fi construită pe indicatori clari, măsurabili şi verificabili şi va face legătura între rezultatele instituţiei, performanţa fiecărei structuri şi contribuţia individuală a angajatului.
„Rezultatele în colectare şi în execuţia bugetară obţinute consecvent în ultimul an arată că lucrurile se pot schimba atunci când există obiective clare şi responsabilitate. În toată această perioadă, echipe dedicate din cadrul ANAF au susţinut un efort foarte mare şi au demonstrat, prin rezultate, că instituţia poate funcţiona altfel. Dar nu putem construi performanţa unei instituţii pe efortul excepţional al câtorva oameni. Trebuie să transformăm această disciplină într-o regulă la întreg nivelul ANAF: performanţa să fie măsurată şi recunoscută, iar lipsa de performanţă să aibă consecinţe”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Potrivit sursei citate, indicatorii-cheie de evaluare vor fi stabiliţi anual, pe structuri organizatorice, în funcţie de obiectivele strategice ale ANAF, atribuţiile fiecărei structuri şi programul anual de încasări.
Pentru fiecare indicator vor fi stabilite ţinte, surse de date, formule de calcul, periodicitatea raportării şi documentele justificative. Indicatorii vor trebui să fie măsurabili, verificabili şi să includă atât componente cantitative, cât şi calitative.
„Noua metodologie schimbă astfel accentul de la volumul activităţii la calitatea rezultatului. De exemplu, în evaluarea activităţii de control va conta cât de riguros au fost identificate riscurile fiscale şi cât de solide sunt deciziile emise, inclusiv în etapele ulterioare de contestare. Pentru contribuabili, această abordare urmăreşte controale mai bine ţintite şi reducerea presiunii administrative asupra celor care îşi respectă obligaţiile fiscale”, se arată în comunicat.
Metodologia prevede expres că indicatorii nu pot fi construiţi astfel încât să încurajeze comportamente abuzive, controale nejustificate sau afectarea disproporţionată a drepturilor contribuabililor, susţin reprezentanţii ministerului.
De asemenea, MF precizează că noul sistem introduce explicit şi consecinţe pentru rezultatele slabe.
Pentru a fi eligibil pentru recunoaşterea performanţei, un angajat trebuie să obţină la evaluarea anuală calificativul „bine” sau „foarte bine”, să îşi îndeplinească indicatorii şi să respecte condiţiile de integritate. În cazul în care inspectorul primeşte calificativul „satisfăcător”, drepturile salariale ale acestuia se diminuează cu 10% până la următoarea evaluare anuală.
Astfel, principiul noului sistem este că performanţa şi neperformanţa nu mai pot produce aceleaşi consecinţe.
„Recompensa este condiţionată de rezultate şi nu reprezintă un drept salarial. Acordarea recompensei va depinde succesiv de trei niveluri de performanţă: Performanţa ANAF – programul de încasări stabilit de Ministerul Finanţelor trebuie realizat; Performanţa structurii – direcţia, administraţia, serviciul sau compartimentul trebuie să îşi îndeplinească indicatorii aplicabili; Performanţa individuală – angajatul trebuie să îşi realizeze indicatorii individuali şi să contribuie efectiv la rezultatele structurii”, susţine sursa citată.
Prin urmare, faptul că o structură şi-a îndeplinit obiectivele nu generează automat o recompensă pentru toţi angajaţii acesteia.
În plus, angajatul trebuie să fi obţinut la evaluarea profesională anuală calificativul „bine” sau „foarte bine”, să îndeplinească cerinţele de integritate şi să nu se afle într-o situaţie de excludere prevăzută de metodologie.
Potrivit MF, metodologia stabileşte trei plafoane maxime: până la 3 salarii de bază pentru activităţi precum managementul riscurilor fiscale, antifraudă, executare silită, managementul informaţiei, evidenţa pe plătitor şi monitorizarea veniturilor; până la 2 salarii de bază pentru activităţi precum inspecţia fiscală, verificarea situaţiei fiscale personale, executarea silită pentru cazuri speciale, anumite activităţi juridice şi resurse umane; până la un salariu de bază pentru celelalte categorii de activităţi.
„Aceste niveluri reprezintă plafoane maxime, nu bonusuri garantate. Suma efectivă va depinde de rezultatele obţinute, de contribuţia individuală şi de fondurile disponibile în bugetul ANAF”, susţin reprezentanţii ministerului.
Recompensa se acordă o singură dată pe an, după finalizarea evaluării şi validarea indicatorilor, iar plata se face în anul următor celui pentru care a fost evaluată performanţa.
Potrivit MF, propunerile sunt fundamentate de conducătorii structurilor şi aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF.
De asemenea, Hotărârea separă recompensa anuală pentru performanţa curentă de stimulentul acordat pentru rezultate excepţionale.
„În cazul performanţei excepţionale, nu este suficientă stabilirea unor sume suplimentare printr-un act de control. Sunt avute în vedere creanţe definitive şi efectiv încasate, iar recompensa poate ţine cont numai de contribuţia directă, efectivă şi documentată a persoanei la obţinerea rezultatului”, se mai arată în comunicat.
Metodologia se aplică începând cu 1 ianuarie 2027, iar indicatorii-cheie de performanţă vor fi aprobaţi anual prin ordin al ministrului Finanţelor, pe baza propunerilor ANAF.
În termen de 90 de zile de la publicarea Hotărârii în Monitorul Oficial, preşedintele ANAF va stabili circuitul intern al propunerilor, procedurile de verificare şi raportare şi modul de evidenţă a recompenselor.
Prin noul mecanism, Ministerul Finanţelor urmăreşte trecerea de la o evaluare bazată preponderent pe volumul activităţii la una în care contează identificarea corectă a riscului, calitatea actului fiscal, rezultatele obţinute şi contribuţia individuală demonstrabilă.
Hotărârea privind metodologia de stabilire a indicatorilor-cheie de performanţă şi criteriile de evaluare a performanţei personalului ANAF a fost adoptată luni de Executiv, la propunerea Ministerului Finanţelor.
Sursa: Agerpres
