Bucureştiul îşi păstrează poziţia de anul trecut, 30 din 32, în clasamentul oraşelor europene pentru investiţii imobiliare, înaintea Istanbulului şi a Sofiei, dar în urma Budapestei (locul 29), a Pragăi (22) şi Varşoviei (12), indică un raport de specialitate, dat joi publicităţii.
Tranzacţiile puţine şi populaţia în scădere afectează atractivitatea Capitalei, deşi are a doua cea mai mare creştere economică prognozată dintre oraşele europene analizate, de 3,5% pe an în perioada 2027 – 2029, după Dublin (4%), relevă raportul Emerging Trends in Real Estate Europe 2027, realizat de PwC pe baza sondajelor şi interviurilor cu 1.498 de profesionişti din sectorul imobiliar european.
„Faptul că Bucureştiul rămâne în clasamentul european arată că România este pe radarul investitorilor internaţionali. Avem cea mai bună perspectivă de creştere economică din Europa Centrală şi de Est, iar acesta este un argument important. Totuşi, ca să urcăm în clasament, avem nevoie de o piaţă mai lichidă, cu mai multe tranzacţii şi proiecte de calitate. Investitorii se uită tot mai mult la factori pe termen lung, precum infrastructura, energia şi oferta de locuinţe, iar România are oportunităţi reale în toate aceste zone”, a declarat Amoros Avramia, director PwC România.
Populaţia Bucureştiului ar urma să scadă cu 0,7% pe an, al doilea cel mai mare declin, după Atena, arată raportul. În acelaşi timp, tranzacţiile imobiliare s-au înjumătăţit, la aproximativ 200 de milioane de euro între octombrie 2025 şi septembrie 2026. Investitorii caută pieţe mari, în care pot cumpăra şi vinde uşor, iar volumul redus îi descurajează.
Europa Centrală şi de Est are creştere economică solidă, dar prea puţine clădiri disponibile pe mai multe segmente. Regiunea este dezavantajată de apropierea de războiul din Ucraina şi de faptul că are mai puţine tranzacţii decât vestul continentului. Pentru România, energia, digitalizarea, locuirea şi logistica pot atrage cele mai multe investiţii imobiliare în următorii ani.
Potrivit raportului, redresarea pieţei imobiliare europene va dura mai mult decât se anticipa: doar 42% dintre respondenţi se aşteaptă la o îmbunătăţire a mediului de afaceri în următorul an. În 2027, investitorii mizează pe chirii stabile şi pe administrarea mai eficientă a clădirilor, nu pe o creştere generală a preţurilor.
Aproape jumătate dintre respondenţi (47%) se aşteaptă ca sumele investite în imobiliare să crească în următorii doi ani şi doar 15% anticipează o scădere. Investitorii privaţi compensează prudenţa fondurilor de pensii şi a asigurătorilor, iar împrumuturile ar urma să fie mai uşor de obţinut. Principalul concurent pentru banii investitorilor este infrastructura, spune unul din trei respondenţi.
Investitorii preferă pieţele mari, în care pot vinde uşor, şi analizează fiecare clădire în parte: locaţia, chiriaşii, stabilitatea veniturilor. Contează tot mai mult şi factorii pe termen lung: demografia, infrastructura şi oferta de locuinţe. Cele mai mari temeri pentru 2027 sunt escaladarea conflictelor globale, costurile de construcţie şi evoluţia dobânzilor.
„Piaţa imobiliară europeană intră într-o etapă în care performanţa nu mai vine din creşterea generală a valorilor, ci din calitatea activelor şi din modul în care sunt administrate. Centrele de date, infrastructura energetică şi diferitele forme de locuire atrag interesul investitorilor pentru că răspund unor nevoi reale: digitalizarea, tranziţia energetică şi schimbările demografice. Pentru companiile din sector, provocarea este să construiască portofolii reziliente, care să facă faţă unui context geopolitic şi economic tot mai incert”, a adăugat Amoros Avramia.
Centrele de date şi noua infrastructură energetică (energie solară şi eoliană, stocare) ocupă primele două locuri în clasamentul sectoarelor. Şase dintre primele zece sunt forme de locuire, de la locuinţe pentru vârstnici la cămine studenţeşti, iar hotelurile revin în top 10 pentru prima dată în ultimul deceniu.
„Interesul pentru locuire are şi o explicaţie socială: locuinţele prea scumpe sunt, potrivit respondenţilor, cea mai mare problemă a oraşelor europene în următorul deceniu. Piaţa spaţiilor logistice pare să fi ajuns la punctul cel mai de jos şi ar putea creşte din nou, susţinută şi de cheltuielile pentru apărare. În sectoarele tradiţionale, situaţia diferă de la un segment la altul: birourile de calitate din centru rămân căutate, în timp ce parcurile de afaceri şi birourile de la periferie ocupă ultimele două locuri”, spun autorii raportului.
Londra rămâne pe primul loc pentru al şaselea an la rând, urmată de Madrid şi Paris. Munchen urcă pe locul 4 şi devine pentru prima dată cel mai bine clasat oraş german, Milano urcă pe 5, iar Lisabona intră în top 10.
În Europa Centrală şi de Est, Varşovia este descrisă drept piaţa în care se cumpără şi se vinde cel mai uşor. În Polonia, investiţiile imobiliare au ajuns la 4,8 miliarde de euro în primele trei trimestre din 2026, cu 77% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2025.
PwC este o reţea de firme prezentă în peste 130 de ţări, cu mai mult de 360.000 de profesionişti ce oferă servicii de audit, consultanţă şi taxe.
Sursa: Agerpres
