Marius Budăi anunţă că unul dintre cele mai importante proiecte derulate de ministerul pe care îl conduce este reforma legată de venitul minim de incluziune, care implică încurajarea muncii în cazul celor care sunt apţi din punct de vedere legal şi din punctul de vedere al sănătăţii să aibă un loc de muncă. „Mă uit ce are nevoie o familie dar mă uit şi la cei apţi legal şi din punct de vedere al sănătăţii să muncească şi nu le mai acord niciun sprijin dacă nu vor să muncească”, spune ministrul Muncii.
România ar trebui să propună, până la începutul anului viitor, o reformă în domeniul social, ca parte a angajamentelor din PNRR. Se schimbă inclusiv regulile pentru acordarea venitului minim de incluziune și a ajutorului pentru familiile defavorizate. Cele două forme de sprijin vor fi comasate, a precizat ministrul de resort, și vor fi acordate condiționat.
”Mă uit ce are nevoie o familie, dar mă uit şi la cei apţi din punct de vedere legal şi din punct de vedere al sănătăţii să muncească şi nu le mai acord niciun sprijin, dacă nu vor să muncească. Vor fi chemate la Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, vor fi consiliate acolo, vor fi calificate acolo în vederea ocupării. Refuză acest lucru, înseamnă că nu au nevoie de venit minim de incluziune”, declară Marius Budăi, ministrul Muncii.
”Scopul principal aici nu este de a scoate pe cineva din venitul minim de incluziune. Este de a încuraja cât mai mulţi cetăţeni şi de a-i orienta către un loc de muncă”, a mai precizat el.
În primul semestru al anului trecut, Ministerul Muncii a cheltuit aproape 400 de milioane de lei pentru aceste două forme de asistență socială. Specialiștii independenți susțin însă că ar fi nevoie de alte tipuri de măsuri sociale.
”Îi dai un loc de muncă omului la o sută de kilometri de localitatea lui de reşedinţă şi salariul lui este salariul minim pe economie. Jumătate îl dă pe transport, de ce să se ducă? Ar dori să muncească, numai că ar dori să rămână ceva la sfârşitul lunii, mai mult decât ce ar primi de la stat stând degeaba. Soluţia este că acolo să ducem investiţii, să ducem educaţie de calitate, că creăm toate mecanismele pentru ca oamenii ăia să devină resursă activă pe piaţa muncii. Este o promisiune populistă. Ceea ce domnul Budăi nu spune este că România are cel mai mic număr de asistaţi social la nivelul UE şi cea mai mică alocare din PIB la nivelul UE, este de părere sociologul Gelu Duminică.
Legislația actuală permite deja autorităților locale să sisteze ajutorul financiar pentru persoanele care refuză locurile de muncă oferite. Din considerente electorale, prea puțini primari au trecut la fapte. Unii i-au angajat pe asistații social pentru activități sezoniere în folosul comunității.
Spre exemplu, Vasile Săcuiu, primarul din Scorţoasa, jud. Buzău, ne-a explicat: ”Am reuşit să reparăm drumuri, să curăţăm şanţurile, să tăiem vegetaţia, copacii care încurcă. Avem şi cazuri în care, din diverse motive nu au putut să-şi facă acele ore de prestaţie şi au fost şi suspendări şi încetări de dosare”.
În prezent, se estimează că 200.000 de români cu venituri de până în 700 de lei primesc aceste forme de asistență socială.
Venitul minim de incluziune a fost reglementat în toamna anului trecut prin ordonanță de urgență. Acum se află în Parlament spre dezbatere și amendare, după ultimele discuții purtate pe această tema cu oficialii Comisiei Europene.
