Implicarea deplină a femeilor în economia formală ar adăuga până la 1,9% la PIB până în 2036, arată Indexul Antreprenoriatului şi Leadershipului Feminin 2026, lansat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri PEFA, în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest, potrivit Agerpres.
„Indexul nu este un exerciţiu statistic – este un instrument strategic care pune în faţa decidenţilor politici, a mediului de afaceri şi a societăţii un adevăr simplu: acolo unde femeile sunt implicate activ, performanţa organizaţională creşte, sustenabilitatea economică devine mai solidă, iar România avansează. Datele noastre arată că nu ne putem permite să ignorăm în continuare acest potenţial”, a declarat Andreea Negru, preşedinta PEFA, potrivit unui comunicat al organizaţiei.
Documentul cuantifică pentru prima dată costul real al inegalităţii de gen pe piaţa muncii, printr-o radiografie a situaţiei femeilor în economia României pe patru dimensiuni principale: participare pe piaţa muncii, contribuţie fiscală, costul inactivităţii şi potenţialul de creştere pe termen mediu.
Astfel, în România, rata de ocupare a femeilor este 53%, faţă de media UE de 65%. Totodată, ţara are cel mai ridicat procent din UE (42,1%) de absolvente STEM (femei care au finalizat studii superioare, universitare sau postuniversitare, în domeniile Ştiinţă (Science), Tehnologie (Technology), Inginerie (Engineering) şi Matematică (Maths) – n.r.), ceea ce evidenţiază că barierele nu sunt educaţionale.
Contribuţia fiscală totală a femeilor la bugetul statului în perioada 2020-2024 s-a ridicat la 509 miliarde de lei.
Costul economic anual al inegalităţii de gen este, potrivit Indexului, 1,6% PIB, faţă de 3% media UE, iar câştigul potenţial până în 2036 prin mobilizarea a 1,3 milioane de femei inactive ar fi de 1,9% PIB.
„Indexul pune în evidenţă o contradicţie fundamentală: România este lider european la absolvente STEM (42,1%), iar femeile ocupă 50,2% din poziţiile de conducere din administraţia publică centrală. Cu toate acestea, rata de ocupare feminină rămâne la 53%, cu un decalaj faţă de bărbaţi de 16-17 puncte procentuale – de patru ori mai mare decât media europeană. Această contradicţie demonstrează că excluderea femeilor din economia formală nu are cauze educaţionale, ci structurale: lipsa infrastructurii de îngrijire, norma muncii casnice neremunerate şi persistenţa stereotipurilor culturale în mediul corporativ şi antreprenorial”, se precizează în comunicatul PEFA.
În ceea ce priveşte munca casnică neremunerată, documentul arată că femeile suportă disproporţionat sarcina gospodăriei, limitând disponibilitatea pentru carieră iar costul economic asociat se ridică la 93,4 miliarde de lei anual (14,5% din PIB).
În plus, România se situează printre statele UE cu cea mai slabă acoperire a serviciilor de creşă şi grădiniţă, blocând reintegrarea profesională după maternitate, iar aşteptările tradiţionale descurajează femeile să acceseze funcţii de conducere şi antreprenoriat, în special în sectoare tehnice şi financiare.
„Când vorbim despre egalitatea de gen în economie, nu vorbim despre favoruri acordate femeilor – vorbim despre o resursă naţională de aproape un milion de persoane calificate, care stă în afara pieţei muncii dintr-un motiv pe care îl putem rezolva prin politici publice inteligente. Indexul 2026 oferă exact harta acestor soluţii”, a subliniat Andreea Negru.
La rândul său, prim-vicepreşedinta PEFA, Lorena Stoian, a precizat că datele confirmă că femeile din România nu duc lipsă de competenţe sau ambiţie, ci de un cadru care să le permită să îşi valorifice potenţialul.
„România are astăzi un antreprenoriat feminin matur şi dinamic, iar datele o confirmă. Din rezultatele sondajului realizat de PEFA împreună cu partenerii de la CURS ESOMAR la nivel naţional pe 803 femei antreprenoare, un lucru iese în evidenţă: 88% se declară optimiste în ciuda tuturor barierelor – şi au dreptate să fie. Datele confirmă că femeile din România nu duc lipsă de competenţe sau ambiţie, ci de un cadru care să le permită să îşi valorifice potenţialul. PEFA rămâne angajată să contribuie la transformarea acestor concluzii în politici concrete: fiscalitate favorabilă antreprenoriatului feminin, extinderea reţelei de servicii de îngrijire şi programe de mentorat care să accelereze accesul femeilor la funcţii de decizie”, a susţinut Lorena Stoian.
Pe baza unui model de convergenţă cu media europeană, Indexul proiectează creşterea ratei de ocupare feminine la 65% până în 2030 şi la 70% până în 2036, ţinte aliniate angajamentelor europene ale României. Impactul estimat este reducerea decalajului de ocupare de la 18 puncte procentuale (2024) la 8 puncte procentuale (2036), un câştig anual de PIB de 4,3-4,4 miliarde de lei în perioada 2030-2036 şi o forţă de muncă potenţială activată de 551.000 de persoane până în 2036, faţă de 998.000 disponibile astăzi.
Evenimentul de lansare a Indexului s-a desfăşurat în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest, organizat de ICI Bucureşti la Palatul Parlamentului, în prezenţa reprezentanţilor mediului de afaceri, administraţiei publice, sectorului financiar şi societăţii civile.
sursa – AGERPRES
