Peste 34% dintre români ar vota cu AUR, în scădere cu aproape șase puncte procentuale față luna septembrie, conform unui sondaj INSCOP, dat luni publicității.
Pe de altă parte, procentajul votanților PSD a crescut cu 5 puncte procentuale, informează Agerpres.
Conform sondajului, 34.1% dintre cei care au exprimat o opțiune ar vota cu AUR (40.2% în septembrie 2026), 21.2% cu PSD (16.4% în septembrie), 16.4% cu PNL (17.2% în septembrie) și 14.7% cu USR (11.4% în septembrie).
Pentru UDMR ar opta 4.5% dintre alegători (4.8% în septembrie), pentru SENS – 3.6% (4.8% în septembrie), pentru SOS România – 1.9% (1.8% în septembrie), iar pentru POT – 1.4% (2,2% în septembrie). 1.2% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent (1% în septembrie) și 1.0% pentru alt partid (0,2% în septembrie).
În contextul unei posibile alianțe între PNL, USR și alte formațiuni, 35.7% dintre alegători declară că ar vota cu AUR, 28.2% cu alianța PNL-USR și 23% cu PSD. Pentru UDMR ar vota 3.8% dintre respondenți, pentru SENS – 2.8%, pentru POT – 2.5%, iar pentru SOS România – 2.4%. 1.1% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent și 0.5% pentru un alt partid.
Pe de altă parte, dacă eșantionul este restrâns la respondenții care au declarat că ar merge sigur la vot (51.3% din total eșantion), 35% dintre români și-ar da votul pentru AUR, 32.1% pentru alianța PNL-USR, 20.9% pentru PSD și 4.1% pentru UDMR. 3.2% dintre cei chestionați ar alege SENS, 1.8% – SOS România și 1.6% – POT, în timp ce 1.1% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un candidat independent și 0.2% pentru un alt partid.
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ‘sigur nu’ vor merge la vot și 10 ‘sigur da’ vor merge la vot, 17.4% dintre români au ales 1, 1.5% au ales 2, 1.6% au ales 3, 1.3% au ales 4, 5.0% au ales 5, 2.5% au ales 6, 2.2% au ales 7, 3.4% indică 8, 2.5% 9 și 61% indică 10. 1.6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză.
‘În ce măsură această creștere se va eroda sau nu în lunile de iarnă rămâne de văzut. PNL a înregistrat o creștere puternică similară în mai 2026, după moțiunea de cenzură, care s-a erodat treptat, pe parcursul celor aproape 6 luni de criză politică. Testarea, în premieră, a intenției de vot pentru o alianță formată din PNL și USR, în cadrul unui scenariu ipotetic, indică o intenție de vot ridicată care plasează un asemenea proiect politic pe locul doi, aproape de AUR. Acest lucru arată un potențial electoral foarte ridicat care ar putea stimula, în contrapartidă, formule de coagulare alternative, în opoziție față de acest proiect major de construcție politică’, a precizat acesta.
Cercetarea a fost realizată de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie, prin metoda mixed-mode secvențial (CATI – CAWI), volumul eșantionului simplu, aleator fiind de 1.197 de persoane, dintre care 1.081 de respondenți CATI și 116 CATI to CAWI. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8%, la un grad de încredere de 95%.
Sursa: Agerpres



