Astăzi m-am gândit să scriu despre două personaje politice – Iohannis și Orban, legaturile lor cu ”Aroganța pe câmpie” și cu filmul românesc ”Ghinionistul”, și despre PR-ul ieftin legat de festivitatea de lansare a Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică intitulat ”Reclădim România”, de la Clubul Diplomatic din Capitală.
”Aroganța pe câmpie” la Clubul Diplomaților
Într-un cadru natural, pe o pajiște înconjurată de arbori, la un restaurant cunoscut pentru ”fițele diplomatice” și-a făcut apariția Iohannis să-i boteze din nou pe PNL-iști și să dea greutate Guvernului Ludovic Orban și Planului pompos de Investiții și Relansare Economică.
Nu putea să fie mai mare aroganța decât să lansezi un program economic de noaptea minții al PNL – pe o pajiște, iar în capul mesei să fie președintele Klaus Iohannis, în ton cu toate asocierile pe care le-au făcut răutăcioșii – intre Iohannis și AROGANȚĂ.
Noaptea minții – citiți cu atenție ce-a promis PNL-ul lui Iohannis( fără să vreau, mi-am adus aminte de programul de Guvernare al lui Dragnea):
Rezultatul ”aroganței de pe câmpie” a lui Iohannis sper să nu aibă ”ghinionul” rezultatului plantarii unui copac, tot de către Iohannis, la Ploiești…care s-a și USCAT între timp.
Filmul ”Ghinionistul” și Orban
Dacă tot se vorbește despre ghinion, cuvânt asociat cu Iohannis, de această dată vă propun să vorbim despre filmul ”Ghinionistul”, o comedie autentic românească, fără nicio legătură directă, doar imaginară, cu personajul politic Orban.
Noi, românii, credem în noroc şi ghinion, ne bazăm pe noroc în tot ce facem şi dăm vina pe ghinion pentru toate eşecurile. Aşa că filmul „Ghinionistul” e despre noi românii. Despre haz de necaz. Despre un tip prea prins în grijile zilnice şi prea convins că e urmărit de ghinion, încât uită că unele lucruri depind doar de el pentru a-şi îndeplini visele. Ce-i drept, are multe „pieze rele” în jur!
PS
Vă recomand ultima strofă din poezia ”In gradina Ghetsimani”, are o ”legătură bolnăvicioasă” cu tot ce s-a întâmplat în grădina de la Clubul Diplomaților:
”Deasupra fara tihna, se framantau maslinii,
Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada.
Treceau batai de aripi prin vraistea gradinii
Si uliii de seara dau roate dupa prada.”