Ruinele impunătoare ale Mănăstirii Chiajna, la granița dintre București și Ilfov, continuă să atragă atenția prin istoria și legendele care le înconjoară. Centrul Județean pentru Cultură Ilfov readuce în prim-plan povestea monumentului, evidențiind legătura sa cu patrimoniul istoric al județului.
Construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, mănăstirea a fost proiectată ca unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din sudul țării. Însă războaiele și epidemiile au împiedicat dezvoltarea așezământului, care a ajuns, în timp, să fie învăluit în numeroase legende.
Clopotul care poate fi încă auzit în nopțile liniștite
- Cea mai cunoscută dintre acestea vorbește despre clopotul ascuns în apele Dâmboviței, despre care tradiția spune că încă poate fi auzit în nopțile liniștite, alimentând misterul care înconjoară monumentul.
Potrivit Centrului Județean pentru Cultură Ilfov, deși Mănăstirea Chiajna se află astăzi pe teritoriul Capitalei, ea este strâns legată de istoria județului Ilfov. Documentele vechi arată că zona Giulești-Chiajna făcea parte din fostul județ Ilfov, iar mănăstirea era consemnată în acest teritoriu istoric.
Instituția mai atrage atenția asupra unui detaliu mai puțin cunoscut: atât localitatea Chiajna, cât și mănăstirea își datorează numele Doamnei Chiajna, una dintre cele mai influente personalități feminine ale Țării Românești, ale cărei moșii se aflau în această zonă.
- ”Patrimoniul nu înseamnă doar ziduri și documente. Înseamnă povești care continuă să ne lege de locurile și oamenii care au construit identitatea acestei regiuni.”, transmite Centrul Județean pentru Cultură Ilfov.
