Consolidarea clădirilor cu risc seimic înaintează lent, spune primarul Capitalei Nicușor Dan. Nu sunt înregistrate foarte multe aplicații de la cei care locuiesc în clădiri cu risc seismic. Deși noua lege a consolidării a fost îmbunătățită, este nevoie în continuare de acordul fiecărui proprietar din bloc pentru demararea lucrărilor. Ceea ce face dificilă adunarea tuturor semnăturilor, a arătat edilul Capitalei, potrivit Știrile TVR.
Există o uriașă corupție în zona de construire fără să avem corupți. Gradul de ilegalitate este extrem de mare, etaje în plus, mărirea podului, lipsa spaților verzi, subsol care nu e subsol și e etaj, mansarde cu două etaje. Toate aceste clădiri au intrat în circuitul civil pentru că nu le-a contestat nimeni, a declarat Nicușor Dan, primarul general al Capitalei.
Primarul general al Capitalei estimează că, în decurs de zece ani, ar putea fi consolidate clădirile cu risc seismic din Bucureşti.
El a precizat, într-o conferinţă de presă, că legislaţia care vizează consolidarea clădirilor a fost îmbunătăţită, dar obţinerea acordului tuturor proprietarilor reprezintă în continuare o „dificultate”, mai ales atunci când este vorba despre blocuri cu multe apartamente.
„În primul rând, de asta am dat drumul în masă la sute mii de metri pătraţi de expertizare, noi trebuie să ajungem să avem o situaţie reală a ceea ce este de consolidat. Dacă există banii şi faptul că statul român are această voinţă de a finanţa tot ce înseamnă consolidare, probabil, cum se întâmplă în administraţie, lucrurile decurg relativ lent, până lumea învaţă, până lumea începe să aibă încredere, probabil că o să ajungem şi noi, în condiţiile în care finanţarea există, să avem de ordinul sutelor de clădiri consolidate pe an. Şi, atunci, putem să ne gândim la un interval de 10 ani”, a susţinut Nicuşor Dan.
El a menţionat că Administraţia pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a plătit pentru expertizarea a sute de imobile din Capitală şi există zeci de clădiri pentru care a fost realizată proiectarea, astfel încât să poate fi deschis şantierul. Pentru o parte dintre aceste proiecte a fost obţinută finanţare PNRR. Totodată, Primăria Capitalei a depus cereri de finanţare prin programul naţional gratuit iniţiat de Ministerul Dezvoltării.
Nicuşor Dan a estimat că, în perioada următoare, ar putea începe lucrările de consolidare pentru cel puţin două blocuri mari.
„Aici este o problemă care vine de la nivel central – faptul că, pentru a accesa banii care sunt gratuiţi pentru consolidare, trebuie să ai acordul tuturor proprietarilor. Deci, dacă ai un bloc mare, în care ai 150 de apartamente, trebuie să ai acordul celor 150 de proprietari. De aici vine dificultatea pentru care nu sunt aşa de multe aplicaţii cum ne-am fi dorit. Adică, noi suntem un intermediar între asociaţia de proprietari şi minister. Facem toate eforturile să avem aplicaţii pe care să le ducem la minister, dar, acolo unde sunt blocurile mari, probabilitatea ca toţi oamenii să se înţeleagă, din păcate, este mică”, a explicat el.
Totodată, primarul general a admis că oamenii nu au încredere în programele de consolidare, ca urmare a modului în care au fost realizate acestea în ultimii 20 de ani.
„Oamenii, să o spun foarte direct, nu au încredere în programele de consolidare, din cauza a ceea ce s-a întâmplat de 20 de ani cel puţin, de când Primăria spune că îi ajută şi nu îi ajută”, a declarat Nicuşor Dan.
Potrivit edilului general, noua lege a consolidării rezolvă o serie de „probleme mari” din cauza cărora nu s-au accesat bani în anii anteriori.
„De exemplu, finanţarea era anuală şi nu multianuală. Şi atunci, o autoritate locală, oricât de bine intenţionată era, nu putea într-un an să facă şi proiectul, şi execuţia, să şi deconteze banii. Ăsta este unul dintre motive. Un alt motiv era că se finanţau apartamentele, dar nu se finanţau aşa-numitele spaţii cu alte destinaţie. Deci, dacă într-un bloc aveai 50 de apartamente, iar la parter aveai două sau trei spaţii comerciale, proprietarii şi Primăria, ca să acceseze banii, trebuiau să se înţeleagă ei între ei, cu acel împrumut pe 25 de ani pe care îl dădea statul şi trebuia să îi convingă şi pe cei cu spaţiile comerciale de la parter să investească integral din banii lor acest proces de consolidare. Şi, de foarte multe ori, nu reuşeau. Deci, acestea erau problemele mari”, a mai explicat el.
Nicuşor Dan a remarcat că, în baza noii legislaţii, proiectele de consolidare pot fi realizate şi de către Primăriile de sector.
„Primăriile de sector sunt mai apropiate de asociaţiile de proprietari pentru că au mult mai multe atribuţii pe zona asta şi sunt sectoare care au început să facă şi ele proiecte, adică să ajute asociaţiile de proprietari să depună proiecte de consolidare. A dispărut dificultatea cu spaţiile cu altă destinaţie, a dispărut împrumutul pe 25 de ani şi, dimpotrivă, statul finanţează integral toate cheltuielile. A rămas problema asta cu necesitatea acordului tuturor proprietarilor, care, înţeleg de la domnul ministru al Dezvoltării, a fost impusă de Ministerul Justiţiei în procesul de elaborare. Ăsta este motivul pentru care nu s-au atras bani”, a primarul general.
––––––––––––––––
În ultimii 30 de ani, în București au fost consolidate doar 30 de clădiri cu bulină. Asta în condițiile în care Capitală are peste 2.400 de imobile încadrate într-o clasa cu risc seismic.
În clasa I de risc seismic sunt 362 de imobile, în clasa a II-a 373 de clădiri, în clasa a III-a 116 imobile şi 1.542 sunt încadrate în categorii de urgență. Cu toate acestea, procesul consolidării înaintează greu.
Anul acesta intră în vigoare un nou program pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, care prevede, între altele, o finanţare multianuală a lucrărilor de consolidare, precum şi introducerea în categoria imobilelor eligibile a clădirilor publice în care se desfăşoară diverse activităţi, precum cele din educaţie, administraţie şi sănătate.
În luna decembrie s-a aprobat Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, un cadru strategic pe următorii 20 – 27 de ani, până în 2050, asta după ce, în primăvară, guvernul a aprobat un proiect de lege care a fost adoptat de Parlament și promulgat de președinte prin care „se schimbă întreaga abordare a statului față de această problemă.”
„Noi am venit cu un alt program de investiții, care presupune niște reguli mai simple și o schimbare radicală de abordare. Este un program de interes public, de interes național prin care statul investește în aceste clădiri sută la sută, fără să ceară cofinanțare, ceea ce nu a fost niciodată până acum pe acest segment. Nici autoritatea locală, nici beneficiarul final, inclusiv proprietarul final de apartament dintr-un bloc cu risc seismic nu este obligat la cofinanțare. În fostul program, toți banii alocați de stat trebuiau returnați la un moment dat […] Statul spune înțeleg că e mai important să avem clădiri cu risc seismic redus decât să ne uităm la bani și să recuperăm banii. […] Viața omului nu se poate cuantifica„, a spus ministrul Dezvoltării.
Cseke Attila a explicat că, prin acest program, sunt introduse în listă clădirilor care vor fi reabilitate de stat și clădirile de risc seismic 2, dar și clădiri publice. „În primul rând, aici, target-ul nostru sunt școlile și spitalele”, a declarat ministrul.
