Sovata, destinație de vacanță pe tot parcursul anului. Iată ce poți vizita!

0
2027

URMĂREȘTE-NE ȘI PE YOUTUBE

Sovata, destinație de vacanță pe tot parcursul anului. Sarea este principala bogăție care a pus zona Sovata – Praid pe harta turistică a României. Cu toate acestea, alături de salină și lacuri, calitatea aerului din zonă, atracțiile și amenajările turistice transformă regiunea într-o destinație plăcută de vacanță, potrivită pentru toată familia și în orice anotimp. Iată așadar ce poți vizita!

Sovata, destinație de vacanță pe tot parcursul anului. Iată ce poți vizita!

Salina Praid

Salina Praid se află în județul Harghita, la 60 km de Târgu Mureș și 310 km de București. „Dealul Sării” de aici ascunde cel mai mare zăcământ de sare gemă din România.

Baza de agrement este amenajată la 120m adâncime. Temperatura în salină este constantă tot anul, în jurul valorii de 15-16°C. Aerul salin din interior contribuie la ameliorarea unor afecțiuni respiratorii, însă salina este și un loc ideal pentru relaxare și petrecerea timpului liber alături de cei dragi.

În interior sunt locuri de joacă pentru copii, terenuri de tenis, mese de ping pong și biliard, o capelă pentru toate confesiunile, o cafenea și un restaurant.

Turiștii sunt transportați de la casa de bilete până la intrarea în salină cu un autobuz special.

Canionul de sare de la Praid

Muntele de Sare de la Praid este una dintre cele mai spectaculoase zone din Transilvania. Suprafața de 66 hectare a rezervației naturale se află la sud-vest de stațiunea turistică Praid și se suprapune peste domul de sare Muntele de Sare (576 m).

Muntele de Sare a ajuns să fie un dom separat datorită pârâului Corund și a activității umane. Aici puteți găsi doline în sare, chei în sare, spălări de versant în sare, izvoare de apă sărată, etc. Defileul de sare se află în partea de sud-vest a rezervației, format de pârâul Corund, care a retezat muntele de sare, treptat adâncindu-se, lăsând în urmă pereți abrupți de sare, stânci de sare albe, spectaculoase. De demult, în chei, se făcea exploatare la suprafață.

Încă se mai pot observa urmele galeriei Elisabeta, de-a lungul căreia s-au format peșteri mici în sare, curgeri de sare și noroioase. Adâncimea acestui sâmbure de sare este de 3 kilometri, având o formă elipsoidală, al cărui diametru este de 1,2 și 1,4 kilometri. Raritatea zonei sporește datorită speciilor de plante care cresc pe soluri sărate.

În imediata apropiere a Centrului Wellness – viitoarelor băi, pe marginea nord-vestică a Muntelui de Sare se deschide traseul ecodidactic al Canionului de sare cu un punct de intrare, adică o mică clădire cu funcţie de centru de informare şi vizitare, folosită de custodia ariei protejate.

Traseul în lungime de cca. 1 km are 7 puncte de interes prezentate în perioada iunie–octombrie de către personalul custodiei.

Canionul de Sare s-a format şi datorită activităţii omului: săpăturile rămase după exploatarea sării s-au umplut cu apă de ploaie care le-a dizvolat, lărgindu-le.

Acestea s-au transformat în adevărate lanţuri de lacuri. În valea dintre lacuri s-a format canionul sării, adâncit apoi de pârâul Corund. Aici s-au organizat clăci pentru reabilitarea băilor cu nămol.

Drumul sării Sovata

Traseul eco-didactic al Sării

Acest traseu s-a creat pentru prezentarea valorilor specifice lacurilor și munţilor de sare, a habitatelor în mediul umed. Valea sării este un loc aparte în cadrul zonei protejate. Densitatea valorilor și diversitatea lor a impus crearea unei poteci tematice în această zonă. Ea pornește de pe malul lacului Ursu, după ce urcă o pantă accentuată ajunge la lacul Șerpilor, un loc mlăștinos cu apă dulce, cu floră și faună specifică. De aici se ajunge la lacul Mierlei cu apă sărată și cadru natural neatins. Traseul continuă către muntele de sare cu albine și plante care trăiesc numai în acest loc. În partea sudică a traseului, se deschide valea, cu întinse suprafeţe sărate, brăzdate de cursuri de apă și bălţi sărate cu nămol. De aici traseul se întoarce către nord-est și parcurge malul estic al văii Sării, ajungând la lacul Aluniș și pe malul lacului Ursu. Traseul este foarte variat, dar fără dificultăţi majore de parcurgere.

Aleea turistică vestică

Această alee are rolul de a lega lacul Ursul cu zona turistică nou creată în partea de nord a orașului, la vest de zona protejată. Aleea pornește de pe malul Lacului Ursu, urcă dealuri împădurite până la limita ariei protejate, unde se intersectează cu linia drumului forestier care duce la lacul Tineretului. Pe parcurs urcă pante accentuate, trece pe lângă un loc de belvedere în consola către lacurile Verde și Roșu, străbate doline create în muntele de sare și la capăt pe creastă ajunge la un loc cu priveliște către valea din vest, respectiv partea de nord a orașului. Capătul traseului fiind marcat de o construcție Punct belvedere.

Aleea turistică Tivoli

Aleea turistică Tivoli (zona I.) are o lungime aproximativă de 330 m. Pornind de pe malul lacului Ursu, urcă o primă porţiune abruptă amenajată cu scări, după care la locul de odihnă se bifurcă într-o formă Y, și ajunge prin două trasee diferite la drumul carosabil asfaltat. Braţul estic trece printr-un pod cu o arhitectură specială peste barajul existent și prin trepte ajunge la drumul carosabil, unde pe o porţiune se întoarce de-a lungul drumului către sud. Braţul nordic trece prin podul mic peste o râpă, urcă continuu prin scări și ajunge pe un versant estic, pe care trece aproape orizontal. Aleea ajunge la drumul carosabil și se continuă dealungul acestuia, pe latura opusă a străzii. Aleea turistică Tivoli (zona II) cu o lungime de cca. 255 m pornește din faţa pensiunii Tivoli, și se îndreaptă către nord pe partea estică a drumului carosabil spre lacul Tineretului, fiind amenajat sub forma de trotuar tip podeț.

Traseul eco-didactic Ursu

Acest traseu pornește de pe malul lacului Ursu, înconjoară lacul Paraschiva, trece prin poiană și dolinele din pădurea de foioase, iar pe malul vestic al văii pârâului Tivoli revine la lacul Ursu. Linia traseului eco-didactic, poteca în sine nu este construită. Din cauza reliefului accidentat în locurile cu dificultăţi de parcurgere, exista elemente care să ajute străbaterea și observarea locului (scări cu balustradă, puncte odihnă, punctul belvedere cu acoperiș, școala din pădure).

Amenajări în jurul lacului Ursu

De-a lungul aleii principale din jurul Lacului Ursu s-au amenajat 8 puncte nodale cu diferite funcţiuni: locuri de odihnă, punct de informare, grup sanitar public.

Lacul Ursu este cel mai valoros element din cadrul zonei naturale protejate, și punctul de atracţie turistică numărul unu din Sovata. Aleea amenajată din jurul lui are lungimea de 1.085 m. Pentru a crea facilităţi pentru turiștii care o parcurg, s-au propus o serie de amenajări și construcţii care să confere comfort și noi locuri de atracţie. Un capăt al acestei alei se găsește la sud-est de lac, în vecinătatea parcului din centrul staţiunii. Celălalt se află la punctul belvedere estic spre lac și la accesul la ștrand.

Punctele 1, 2, 4, 6, 7 și 8 sunt amenajări simple cu podină pentru circulaţie și bănci de șezut. Punctul 1 este locul de acces principal pe malul lacului. Din punctul 4 se deschide priveliștea către lac și staţiune și pornesc traseul eco-didactic al Sării respectiv aleea Vestică. În punctul 7 se află capătul sudic al aleii Tivoli.

Punctul 3 este un loc aparte, o zona întinsă între lacurile Ursu și Aluniș. Amenajările din acest loc sunt pe măsură: clădirea pentru punct de informaţii, depozite pentru administrarea zonei protejate, locuri de odihnă și altele.

Punctul 5 este locul de acces către lacurile Verde și Roșu, cât și spre lacul Paraschiva, aici fiind amenajat un loc de odihnă acoperit.

Aleea lacurilor Roșu și Verde

Aleea pornește de pe malul Lacului Ursu, urmărește linia malului amenajat al celor două lacuri și se sfârșește la locul de odihnă amenajat la poalele Muntelui de Sare. Împrejurul lacurilor nu este circulabilă, iar pentru împiedicarea accesului direct al turiștilor la muntele de sare, se montează o balustradă din stâlpi de stejar și mână curentă din brad.

Nămolul terapeutic al lacurilor Roșu și Verde fi ind exploatat în perioada 1981-1986, la fi nalul acestei perioade lacurile au intrat in stare de „conservare pentru regenerare” (învigoare până la indicaţii contrare din partea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale). Intrucât interdicția de imbăiere/extragerea nămolului nu se respecta de către publicul vizitator, s-a impus amplasarea unui gard protector în jurul lacurilor.

Turnul Belvedere

Turnul Belvedere se află la capătul aleii turistice vestice, care leagă lacul Ursu de zona turistică nou-creată în zona de nord a stațiunii Sovata.

Turnul, înalt de 28 m, are o panoramare de 360 grade a dealurilor învecinate cu localitatea, iar cât privește orașul ai să-i poți admira partea centrală, estică și nordică.

Mocănița din Sovata

Mocănița din Sovata este un tren condus de o locomotivă cu aburi care circulă pe o linie feroviară îngustă, într-o regiune montană pitorească, strabatand o distanță de aproximativ 14 km între Stațiunea Sovata și localitatea Câmpul Cetății.

Mocănița din Sovata face parte dintr-un lot de locomotive construite la o fabrică din Polonia în anul 1949. Această funcționează cu cărbune sau cu lemn de esență tare, având un rezervor de apă cu o capacitate de 3 metri cubi și un rezervor de combustibil cu o capacitate de 3 tone. Mocănița are o capacitate totală de 90 de locuri distribuite în trei vagoane, dintre care două sunt închise, și au fost construite în anii 1985 și 1991, iar unul este deschis, de tip gondola, construit în anul 1953.

După o absența de aproximativ 14 ani din cauza suspendării transportului feroviar pe această linie, mocănița a fost reabilitată în anul 2003 și a fost deschisă din nou în anul 2011 în scop turistic.

Pe vremuri, acest mic trenuleț era folosit pentru transportul lemnului sau al sării. În prezent acesta este utilizat pentru agrement. Mocănița este pusă la dispoziția vizitatorilor, desfășurând mai multe trasee de zi.

Plecările se fac din Stațiunea Sovata, de la Gara Mică a orașului până la gara din Câmpu Cetății. Ajunși aici, turiștii pot zăbovi și asupra acestor meleaguri, bucurându-se de peisajele naturale tradiționale. Se pot vizită în Câmpul Cetății: Biserica Româno-Catolică, ridicată în secolul al XV-lea sau ruinele Cetății Vityal, ce datează din secolele XIV-XVI.

Circulând cu o viteză maximă de 35 km/h, mocănița mureșeană valorifică potențialul turistic al zonei, oferind o călătorie încântătoare turiștilor care aleg să parcurgă acest traseu printre pădurile minunate din zona Sovatei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.