Un salariu mai mare nu mai înseamnă automat și un trai mai bun. Scumpirile „mănâncă” din majorările de venituri, iar pentru mulți români banii se termină înainte de sfârșitul lunii. În același timp, locul în care muncești și domeniul în care activezi pot face diferența între un venit de 4.000 de lei și unul de trei ori mai mare.
Bucureștiul domină clasamentul celor mai mari salarii, urmat de Cluj și Timiș, în timp ce IT-ul, sectorul juridic și industria farmaceutică rămân domeniile în care se câștigă cel mai bine.
Cum se compară veniturile între județe?
Harta salariilor arată o Românie împărțită între câteva centre economice puternice și județe în care veniturile rămân mult în urmă. Bucureștiul conduce detașat, cu un salariu mediu net de peste 7.000 de lei pe lună. Urmează Cluj, cu aproximativ 6.600 de lei, și Timiș, cu puțin peste 6.000 de lei. La polul opus se află Hunedoara, unde media este de numai 4.100 de lei.
„Bucureștiul nu plătește mai mult pentru aceeași muncă. Bucureștiul concentrează munca cea mai bine plătită. IT, zona de corporate, de management. Competiția pe talent e și mai dură și, practic, aceiași angajatori se bat pe aceiași specialiști rari”, a explicat un manager de recrutare, notează Observator News.
„Tot timpul am cerut mai mult, că niciodată nu am fost mulțumit și mi s-a spus «nu se poate, ăsta e bugetul» și am fost nevoit tot timpul să accept. Având în vedere și experiența pe care o am în domeniu, clar aș merita mai mult”, a spus un angajat.
Cum ar putea influența transparența salarială piața muncii?
Cât câștigă colegul de pe același post ar putea să nu mai fie un subiect atât de ușor de ținut secret. Noile reguli europene privind transparența salarială urmăresc să scoată la lumină diferențele nejustificate de remunerare și să oblige companiile să explice mai clar cum stabilesc salariile.
Pentru angajatori, schimbarea înseamnă o analiză mai atentă a grilelor de salarizare și a criteriilor folosite pentru majorări. „Majoritatea companiilor trebuie să înceapă urgent să lucreze la auditarea salariilor din intern pentru a observa diferențele salariale de gen. Nu trebuie să depășească 5% la nivel de categorie de rol. De asemenea, trebuie să-și seteze criterii obiective pentru majorările salariale”, a mai precizat managerul de recrutare.
Angajații cred că mai multă transparență le-ar permite să afle dacă munca lor este remunerată corect. „Mi se pare o idee bună pentru transparență, pentru că am văzut diverse companii unde aceeași poziție are o diferență foarte mare salarială”, a declarat un angajat.
„Unii colegi muncesc mai mult sau mai puțin și poate vrei să știi dacă într-adevăr munca pe care o faci e compensată corespunzător”, a specificat un alt angajat.
Transparența ar putea însă schimba și modul în care companiile negociază salariile. Specialiștii avertizează că, pe lângă corectarea unor diferențe de remunerare, noile reguli ar putea pune presiune pe bugetele angajatorilor și ar putea influența viitoarele majorări sau chiar veniturile anumitor categorii de salariați.
