Piaţa de birouri din Bucureşti începe să arate semne de revigorare, pe fondul unei creşteri vizibile a tranzacţiilor de tip pre-lease, care indică un interes în revenire al companiilor pentru spaţii viitoare, relevă o analiză de specialitate, scrie Agerpres.
Astfel, pe măsură ce chiriaşii îşi securizează din timp suprafeţele, spaţiile aflate în construcţie ce depăşesc în prezent 215.600 mp, un nivel record al ultimilor ani ar urma să fie absorbite gradual, arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Potrivit acesteia, tendinţa este deja vizibilă în condiţiile în care două dintre cele mai mari cinci tranzacţii din primul trimestru au fost pre-lease-uri, iar şi în 2025 una dintre cele mai importante tranzacţii a avut aceeaşi structură.
În primul trimestru din acest an, din volumul total al tranzacţiilor de închiriere de 49.100 mp, 25% au fost contracte de tip pre-lease, în proiecte care urmează să fie finalizate în următorii unu-doi ani, potrivit raportului Bucharest Office Marketbeat Q1 2026.
Aceste tranzacţii poziţionează pre-lease-ul ca un instrument strategic pentru ocuparea viitoarelor livrări şi reducerea riscurilor pentru dezvoltatori.
Mai mult, 83% din tranzacţiile din acest interval au reprezentat cerere nouă (net take-up), cel mai ridicat nivel din perioada post-pandemie, sugerând că firmele continuă să se extindă sau să se relocheze, în ciuda contextului economic provocator.
Rata de neocupare la nivelul Capitalei a continuat să scadă şi a ajuns la 12%, în scădere faţă de 13,6% în Q1 2025, pe fondul lipsei de livrări noi şi al absorbţiei treptate a spaţiilor existente.
Stocul total de birouri moderne a rămas stabil la aproximativ 3,43 milioane mp, în condiţiile în care în primul trimestru nu a fost livrat niciun proiect nou.
Analiştii mai spun că piaţa urmează să fie alimentată de un volum semnificativ de dezvoltări, cu peste 215.000 mp de spaţii în construcţie, dintre care aproximativ un sfert sunt programate pentru livrare până la finalul anului 2026.
Şi când vine vorba de nivelul ratei de neocupare, datele arată o polarizare accentuată între zone, cu un minim de 3%-4% în CBD (zona dintre Piaţa Charles de Gaulle şi Bulevardul Dacia), în timp ce Pipera Nord înregistrează cea mai ridicată rată, de 36,6%, dar oferă printre cele mai competitive chirii (9-11 euro/mp/lună).
„Pe măsură ce lucrările de infrastructură din zona Pipera, care au început în acest an, vor fi finalizate, va fi eliminat unul dintre motivele pentru care birourile din această zonă sunt printre cele mai goale din Bucureşti, şi am putea vedea şi aici o rată de neocupare în scădere”, se mai arată în analiză.
Zonele centrale şi semi-centrale, precum Floreasca – Barbu Văcărescu sau Center – West, continuă să concentreze cea mai mare parte a cererii, cumulând peste 80% din volumul tranzacţionat în primele trei luni ale anului.
Chiriile prime s-au menţinut stabile în CBD, la 21-22 euro/mp/lună, dar au crescut în zonele centrale şi semi-centrale, unde nivelurile ajung la 15-20 euro/mp/lună. În zonele periferice, chiriile rămân competitive, variind între 9 şi 13,50 euro/mp/lună.
„Creşterea tranzacţiilor de tip pre-lease, alături de un pipeline consistent de dezvoltări, indică o repoziţionare a pieţei de birouri din Bucureşti către un nou ciclu de creştere. În condiţiile unei cereri dominate de extinderi şi relocări, spaţiile aflate în construcţie au premise solide să fie absorbite gradual, pe măsură ce încrederea companiilor revine şi contextul economic se stabilizează. Companiile nu mai aşteaptă livrarea proiectelor, ci aleg să securizeze din timp spaţiile potrivite. Acest trend va susţine absorbţia pipeline-ului consistent aflat în construcţie şi va contribui la reducerea în continuare a ratei de neocupare, în special în clădirile moderne şi bine poziţionate”, consideră Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency Cushman & Wakefield Echinox, citată în comunicat.
Cushman & Wakefield este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajaţi în peste 350 de birouri din mai mult de 60 de ţări, şi venituri de 10,3 miliarde de dolari.
sursa – AGERPRES
