Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României şi Institutul Cultural Român, prezintă publicului, în premieră, o expoziţie şi, totodată, un proiect online, „Trianon 100. România la Conferinţa de Pace de la Paris”.
Expoziţia va fi disponibilă online începând de joi, 4 iunie 2020, pe pagina www.mnir.ro şi pe pagina www.mvu.ro, în cadrul secţiunii „Trianon 100”.
De ce o expoziţie şi un proiect online? Experienţa ultimelor luni, cu sutele de mii de accesări ale proiectelor on-line ale Muzeului Naţional de Istorie a României, ne-a făcut să conştientizăm, odată în plus, larga deschidere pe care ne-o oferă internetul. Şi, ca atare, noul nostru proiect, care îmbină textul cu fotografia şi cu documentul scris, făcând legătura între documentul de epocă, puţin accesibil publicului larg şi interpretarea istorică contemporană, a fost gândit pentru a fi disponibil non-stop publicului larg din România, dar şi din Diaspora.
Expoziţia „Trianon 100. România la Conferinţa de Pace de la Paris” este un proiect complex, ce cuprinde sute de documente şi fotografii de epocă, rod al cercetării în cadrul Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe şi al unui parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României.
Proiectul online „Trianon 100” este structurat în două mari capitole: Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) şi Tratatul de Pace cu Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920, fiecare dintre acestea cu secţiuni distincte.
Primul dintre ele cuprinde deschiderea conferinţei, delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris, acţiunile acesteia, semnarea tratatelor de pace (cu Germania – Versailles, 28 iunie 1919; cu Austria – Saint Germain en Laye, 10 septembrie 1919; cu Bulgaria – Neuilly sur Seine, 27 noiembrie 1919, ultimele două fiind semnate de către România la 9 decembrie 1919, alături de Tratatul Minorităţilor) şi activitatea diplomatică a reginei Maria la Paris şi Londra în perioada martie – aprilie 1919.
Cel de-al doilea capitol urmăreşte paşii făcuţi de România de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului şi până la semnarea Tratatului de Pace cu Ungaria, act care reprezintă, în fapt, recunoaşterea internaţională a referendumului naţional al Adunării de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, al finalizării desăvârşirii Unirii. Acest drum a fost plătit cu sânge şi lacrimi, cu uriaşe eforturi materiale, deoarece România a trebuit să continue Marele Război, prin campania anti-bolşevică din Ungaria din 1919, ca o etapă suplimentară a negocierii şi semnării tratatului de pace de la Trianon, la 4 iunie 1920. Expoziţia prezintă şi modul în care acesta a fost acesta aplicat, începând cu trasarea celor 448 de km de frontieră dintre cele două state.
Fotografii ale personalităţilor ce au făcut parte din spectacolul diplomaţiei mondiale din anii 1919 şi 1920, acte oficiale, corespondenţă inedită, memorii depuse de către liderii români la Paris, hărţi etnografice ale României de la începutul secolului al XX-lea, dar şi cele realizate pentru Conferinţa de Pace de la Paris, documente importante ale istoriei României vor fi disponibile online, alături de analize istorice, în încercarea de a realiza o prezentare istorică obiectivă şi documentată a Conferinţei de Pace de la Paris şi a negocierii şi semnării Tratatelor de Pace.
Tratatul de Pace cu Imperiul Otoman şi Tratatul de Pace de la Paris din octombrie 1920, prin care era recunoscută Unirea Basarabiei, vor face obiectul unor proiecte viitoare.
