Sistemul de energie termică a Capitalei este în colaps, lucru care s-a văzut în această vară, când bucureştenii nu au avut apă caldă, este de părere Claudiu Creţu, administratorul special al Electrocentrale Bucureşti (Elcen). El arată că soluţia este fuziunea dintre Elcen şi Termoenergetica, în paralel cu investiţii în centrale noi şi în reabilitarea conductelor.
„Sistemul de energie termică al Bucureştiului este în al doisprezecelea ceas, repet acest lucru de vreun an, doi. Ca în bancul cu Petrică şi lupul, până în acest an unii nu credeau că suntem în colaps, dar iată că toată vara cetăţenii oraşului Bucureşti s-au plâns de calitatea serviciului, lipsa apei calde şi lipsa parametrilor de apă caldă”, scrie Digi24, care citează Agerpres.
El se arată optimist pentru viitor, având în vedere interesul primarului general ales, Nicuşor Dan, care a venit în vizită la Elcen a doua zi după câştigarea alegerilor.
„A fost o vizită istorică, a fost pentru prima dată când un primar al Capitalei a venit în vizită la Elcen. Am avut o discuţie consistentă, de trei ore, pentru a gândi soluţii şi drumuri de urmat pentru încălzirea bucureştenilor şi investiţiile viitoare. Contextul este unul optimist. Însă aceste investiţii nu pot fi făcute prin magie în două săptămâni sau într-o lună, aşa că această iarnă o vom trece printr-un management de criză, printr-o gestionare a avariilor cât se poate de rapidă, astfel încât să nu fie probleme”, a susţinut el.
Câtă căldură consumă Bucureștiul
Creţu a arătat că Elcen a modernizat instalaţiile de ardere pentru şase cazane şi mai există unul în lucru, care va fi finalizat luna viitoare, pentru a îndeplini restricţiile de mediu.
„Aceste cazane sunt din anii ’60, ’70, ’80, dar e nevoie de investiţii în centrale noi, în ciclu combinat, de nouă generaţie, eficiente raportat la consumul de gaze şi la emisii. Perspectiva pare optimistă având în calcul Fondul de Modernizare, cunoaştem că UE prin directive susţine cogenerarea de înaltă eficienţă.
Trebuie să ne rămână mereu în minte o întrebare, cum încălzim oraşul Bucureşti, cu 2-3 milioane de oameni, cu 600.000 de apartamente racordate, cu 9.000 de instituţii, spitale, şcoli, grădiniţe, care depind de acest sistem. Evident că soluţia este legată de investiţii în centrale pe gaze în cogenerare de înaltă eficienţă şi suntem deschişi la orice investiţii din surse regenerabile care pot eficientiza, care pot veni cu un aport suplimentar în anumite perioade, de exemplu în anumite perioade de vârf sau apă caldă vara. Putem încerca proiecte pilot sau proiecte de cercetare, orice propunere de soluţii regenerabile. Dar pentru a asigura în Bucureşti cele 1.000 de gigacalorii necesare încălzirii oraşului este nevoie de investiţii în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă pe gaze”, a subliniat el.
Administratorul Elcen a precizat că la CET Sud, care asigură aproape jumătate din consumul din Bucureşti, ar fi nevoie de centrale noi de 200-400 de MW, în funcţie de cât va arăta studiul de fezabilitate, iar la CET Grozăveşti e necesar un grup nou de 50 de MW.
Care este rădăcina problemelor în rețeaua de termoficare
„Cel târziu în anul 2021 este nevoie de demararea acestor investiţii, pentru a avea următorii 20 de ani siguranţa sistemului. În paralel este proiectul pe fonduri europene de reabilitare a conductelor, a fost depus în iulie 2020 – mai bine mai târziu decât niciodată, dacă în 2021 putem intra în linie dreaptă, avem în faţă mulţi ani de reabilitare a conductelor în paralel cu noile centrale. Rădăcina tuturor problemelor în sistemul de termoficare al Bucureştiului stă în această împărţire a producătorului Elcen, pe de o parte, la Ministerul Economiei, Energiei şi transportatorul şi distribuitorul de energie termică, RADET, actualmente Termoenergetica, în subordinea Primăriei Capitalei. Soluţia corectă este integrarea sistemului”, a mai spus Creţu.
