De doar șase luni administrează Parcul Kiseleff, dar pentru mulți dintre oamenii care vin aici aproape zilnic, Narcisa Badea nu mai este o necunoscută. Inginer horticol de profesie, ajunge în parc la ora 7 dimineața, discută cu oamenii, îi întreabă ce ar trebui schimbat și, nu de puține ori, pleacă mult după terminarea programului. Tot ea a venit cu ideea cărților lăsate pe bănci și pregătește acum o mică bibliotecă în aer liber și o hartă a parcului. În spatele proiectelor este aceeași ambiție, să îi facă pe bucureșteni să se apropie de parc și să îi descopere poveștile.
La primele ore ale dimineții, când Parcul Kiseleff abia începe să își primească trecătorii, Narcisa Badea este deja la lucru. O vezi pe alei, printre arbori, discutând cu muncitorii sau oprindu-se să vorbească cu oamenii care își plimbă câinele, fac mișcare sau vin aici de-o viață. Îi întreabă direct ce îi nemulțumește, ce ar trebui îmbunătățit și ce și-ar dori de la parc. E extrem de implicată. Poate tocmai de aceea, după numai șase luni, mulți dintre cei care frecventează parcul o salută când o văd.
Pe lângă profesia de inginer horticol, Narcisa este și administrator al parcului. Pentru ea, munca nu se termină însă întotdeauna atunci când se termină programul. Sunt zile în care rămâne în Kiseleff cu mult după ora la care ar trebui să plece. Se asigură că, înainte să plece spre casă, la familie, totul este bine pus la punct. Din această apropiere de parc și de oamenii lui s-a născut și proiectul „Poveștile Parcului Kiseleff”. Totul a început cu o idee foarte simplă. Cărți lăsate pe bănci. Cine găsește una o poate lua, o poate răsfoi în parc sau o poate duce acasă. După ce o citește, o poate da mai departe. Pe fiecare volum apare același îndemn: „Ia-o, citește-o, bucură-te de ea și dă-o mai departe!” Narcisa nu a ales cărțile întâmplător. Vrea ca ele să creeze un motiv în plus pentru ca oamenii să se oprească în parc, să stea, să privească în jur și, poate, să înceapă să fie curioși și despre locul în care se află. E ambițioasă și își dorește ca proiectul să nu se oprească doar la volumele lăsate pe bănci. Următorul pas este o mică bibliotecă în Parcul Kiseleff. Un loc de unde oamenii să poată lua o carte și unde să poată aduce, la rândul lor, volume pe care vor să le ofere altora.
Ca inginer horticol, privește Kiseleff-ul cu ochiul specialistului. Știe ce specii de arbori există aici, care sunt exemplarele valoroase și câtă istorie se ascunde în spatele unor locuri pe lângă care bucureștenii trec fără să le acorde atenție. În parc există inclusiv arbori cu o vechime de peste 200 de ani. De aceea, așteaptă cu nerăbdare finalizarea studiul dendrologic contractat pentru concursul de soluții pentru a dezvolta și o hartă a Parcului Kiseleff, cu promovarea a cât mai multe informații interesante. Pe ea ar urma să apară informații despre arbori, monumente, statui și istoria zonei. Un om care intră în parc ar putea afla ce specie are în față, ce vârstă are un arbore sau cine este personalitatea reprezentată de un monument. Narcisa vrea, de fapt, ca oamenii să nu mai treacă pur și simplu prin Kiseleff. Vrea să îi facă să îl observe.
