Doctorul Adrian Marinescu: Vom avea un val 5 probabil cu infecții multe

0
351
captura foto YouTube - Magic FM Romania

Omicron este, până acum, tulpina cu cele mai multe mutaţii ale virusului SARS-CoV-2 şi este cea de-a cincea care produce îngrijorare la nivel mondial. În laboratorul de secvenţiere de la Institutul „Matei Balş”, cercetătorii constată că noua variantă a adunat toate mutațiile de până acum, dar are și unele noi. Înseamnă că această tulpină va fi și mai periculoasă? Vor funcționa vaccinurile? Sunt întrebări la care oamenii de știință încă încearcă să contureze răspunsurile.

„Acesta este un instrument care face secvențiere de 9 generații, asta înseamnă că generează un număr mare de secvențe. Dacă cel din partea stângă generează 100 de secvențe în 24 de ore, acesta generează cam 25 de milioane de secvențe”, arată biologul Simona Paraschiv aparatura din laboratorul de la Institutul „Matei Balș”.

Specialiștii spun că nouă tulpină Omicron are peste 30 de mutații, asta înseamnă că are cât toate tulpinile de până acum: afla, beta, gamma, delta, dar și câteva în plus. „Practic, mutațiile sunt cele pe care le-am întâlnit și la alte variante, însă combinația lor nu știm sigur cam ce efect va produce”, spune Marius Surleac, cercetător științific.

Cum a apărut Omicron?

Numărul mare de mutaţii este singurul lucru cert pe care îl ştim deocamdată despre Omicron. Explicaţia ar fi că s-a dezvoltat în organismul unei persoane imunodeprimate, care nu a avut puterea să se lupte cu virusul.

„Șe știe că în Africa de Sud există mulți pacienți cu infecție HIV. Mediul ar fi propice pentru dezvoltarea mutațiilor în genomul SARS-CoV-2”, spune biologul Simona Paraschiv de la Institutul „Matei Balș”. „Faptul că se replică mai mult timp într-o persoană cu sistemul imunitar compromis îi permite virusului să selelecteze mai multe mutații, pentru că sistemul imun practic nu reacționează și virusul persistă mai mult timp. Nu îl derranjează într-atât cât să îl elimine și persistența asta îi dă virusului voie virusului să evolueze în cadrul pacientului respectiv și acolo se adună mutațiile în timp”, explică Simona Paraschiv.

Rămân multe incertudiuni, dar și o speranță

Pe lângă această certitudine, încă sunt multe incertitudini. Cea mai importantă este legată de eficienţa vaccinului. La nivel mondial se studiază dacă noua tulpină poate să păcălească anticorpii produşi prin vaccinare. Ştim şi că Omicron este mult mai contagioasă decât tulpina Delta. Informaţiile de până acum îi fac pe medici să spere că această nouă tulpină nu este şi mai agresivă.

„Mă aștept să avem un val 5 – nu știu dacă va fi neapărat cu varianta Omicron, aici este de discutat -, dar vom avea un val 5 care va presupune un număr de infecții probabil destul de mare, dar cu forme care vor fi cu forme relativ ușoare. Imunitatea colectivă obținută la trecerea prin boală, indiferent de varianta virală, și faptul că totuși populația a fost și vaccinată într-un anumit procent vor face diferența. Imunitatea colectivă cred că va juca un rol important”, spune doctorul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balș”.

Vaccinul face diferența între viață și moarte

„Primele date referitoare la severitatea bolii văd că nu sunt așa de îngrijorătoare. Pacienții din Africa de Sud evaluați și infectați cu această variantă parcă nu au aceleași severități, aceleași grad de severitate, ca cei cu Delta, de exemplu”, spune și biologul Simona Paraschiv.

„Acest lucru l-am văzut chiar în Africa de Sud. Cei mai mulți erau vaccinați. Contează foarte mult, mai ales doza a treia, booster-ul, se pare că joacă un rol extrem de important. Crește răspunsul imun și ajungem să avem o protecție care să ne salveze de o formă care să ne pună viața în pericol. Până la urmă, vaccinul face diferența între viață și moarte”, arată medicul Adrian Marinescu.

Câte secvențieri genomice s-au făcut în România de la începutul pandemiei

În România, de la începutul pandemiei s-au făcut peste 7.500 de secvenţieri în cele 7 laboratoare pe care le avem. Informaţiile obţinute sunt introduse într-o bază de date care cuprinde informaţii din toată lume. La nivel mondial s-au făcut până acum 5,6 milioane de astfel de analize de laborator. Peste 350 sunt infectări cu noua tulpină Omicron.

„E o bază de date internațională în care sunt încărcate secvențe de SARS-CoV-2. În momentul de față, din România sunt 7.700 de genomuri încărcate. Dacă este să ne uităm pe Europa, sunt aproximativ 3 milioane de genomuri încărcate. Din acestea, din Marea Britanie sunt încărcate un milion și ceva de secvențe”, arată cercetătorul științific Marius Surleac.

„Capacitatea de secvențiere la nivelul țării a crescut foarte mult în timpul pandemiei. Dacă la început, într-o rundă de testare puteam să testăm 5 tulpini – 5 izolate, 5 probe -, acum, după un singur an, putem să analizăm până la 100 de probe. Institutul Matei Balș secvențiază pentru mai multe regiuni, din Moldova, din Dobrogea. Împreunpă cu Institutul Cantacuzino acoperim întreaga suprafață a României”, arată biologul Simona Paraschiv.

Cu ce se deosebește SARS-CoV-2 de HIV sau virusul hepatitei C

Virusul SARS-CoV-2, chiar dacă are multe mutaţii, nu îşi schimbă permanent înfăţişarea aşa cum se întâmplă cu HIV sau virusul hepatitic C, pentru care încă nu există vaccin din acest motiv, spun specialiştii.

„Virusul continuă să ne dea de furcă. Trebuie să păstrăm toate măsurile de prevenție, iar noi, ca parte ce ține de laborator, ca parte a rețelei de supraveghere, trebuie să fim cu ochii pe tulpinile care apar și care circulă și care ne pot pune probleme”, subliniază biologul Simona Paraschiv.

sursa: digi24.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.