„Ocroteşte Cişmigiul” – o mişcare civică iniţiată de cetăţeni ca răspuns la proiectul PMB de reabilitare şi restaurare a Grădinii Cişmigiu; scrisoare către primarul general

În acest weekend s-au desfăşurat o serie de activităţi în Grădina Cişmigiu, din Bucureşti, ca reacţie la anunţul Primăriei Municipiului Bucureşti de a reabilita cea mai emblematică grădină istorică din România, prin câteva măsuri ce periclitează gradul de acoperire a zonelor verzi, fauna, statutul de grădină istorică şi detaliile cu valoare istorică ale Cişmigiului, aşa cum au fost acestea înregistrate în ultimii 100 de ani.

* A fost realizată măsurarea şi cartarea tuturor arborilor, sub îndrumarea peisagistei Diana Culescu şi cu ajutorul a zeci de voluntari, cu scopul de a crea un Registru Verde pentru Cişmigiu. Rezultatele a două zile de măsurători – sâmbătă şi duminică – au inclus: introducerea de diametre pentru 2.588 de arbori, iar pentru 1.894 de arbori a fost adăugată şi specia. Conform aplicaţiei #TreePlotter, cei 1.894 de arbori oferă comunităţii o serie de eco-beneficii în valoare de 136.239 de dolari anual, adică aproximativ 122.000 euro/ an, printre care amintim: colectarea anuală a peste 17 milioane de litri de apă (echivalentul a două treimi din apa lacului din Cişmigiu) şi a aproximativ 2 tone de praf, a informat un comunicat al Gruhpului de Iniţiativă Civică Cişmigiu.

* O mişcare spontană de conştientizare s-a desfăşurat duminică (4 august) pe peluza centrală din Cişmigiu, peluză ce urmează a fi pietruită, conform planurilor aprobate de PMB. Mai mulţi iubitori ai Cişmigiului, revoltaţi de decizia luată de PMB de a înlocui gazonul cu pietriş şi de a renunţa la axul verde, principal al parcului, devenit de asemenea simbol în ultimii 100 de ani, s-au aşezat preţ de câteva minute cu pături închise la culoare pe peluză. Mesajul lor: dispariţia zonei verzi pentru a crea o zonă de promenadă este un act de mutilare a naturii, desfiinţarea acestei zone verzi este un motiv de tristeţe.

Marţi 6 august, a fost transmisă o scrisoare deschisă către PMB:

Sprijinim iniţiativa proiectului şi ideea unei îmbunătăţiri a stării actuale a Grădinii Cişmigiu – monument istoric de importanţă naţională şi cu o mare valoare cultural-istorică. Ne dorim însă ca restaurarea şi conservarea Cişmigiului să se realizeze prin păstrarea valorilor trecutului, să protejeze flora, fauna şi elementele istorice, pe toată durata lucrărilor prevăzute de proiect, cât şi după aceea. De asemenea, ne mai dorim ca proiectul să aibă propuneri coerente, fezabile şi adaptate la nevoile de astăzi ale societăţii.”, se spune în scrisoare.


În acest sens se solicită următoarele puncte:

I) Conform planului de reabilitare apărut în spaţiul public şi avizat de către comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, se observă că în anumite zone din parc, cum ar fi: Peluza Şerbănescu, zona Peluzei Mari, zona (actuală a) ţarcului de câini etc., este prevăzută dispariţia unei serii de arbori, fapt ce contravine declaraţiei de presă emisă la 1 august 2019, de către PMB. De aceea, ne dorim ca PMB să ofere o clarificare în acest sens.

II) Conform aceleiaşi declaraţii de presă, emisă de PMB, se menţionează un plan de replantare. Solicităm publicarea acestuia, împreună cu avizele obţinute, în special cele ale comisiilor de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. 
Fiind vorba de o intervenţie majoră, solicităm o descriere detaliată privind realizarea arhitecturii peisagere a parcului şi a modului în care se va efectua conservarea şi protejarea speciilor şi exemplarelor deosebite de vegetaţie din parc. Ele constituie elemente componente definitorii pentru o grădină – monument istoric – aşa cum este Grădina Cişmigiu.

III) De asemenea, rugăm Primăria să facă public şi un link la care poate fi consultată întreaga documentaţie care stă la baza proiectului de reabilitare a Cişmigiului, împreună cu avizele obţinute (proiect cu avize, parte scrisă, parte desenată avizată).

IV) Grădina Cişmigiu, un monument istoric de importanţă naţională (cod LMI: B-II-a-A-19665) beneficiază în acest moment de mai multe spaţii comerciale cu valoare istorică, cum ar fi: restaurantul Monte Carlo (spaţiu comercial prezent, sub diferite forme arhitecturale, în Grădina Cişmigiu încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea), „Buturuga” (spaţiu comercial inaugurat în prima jumătate a sec. XX), „Biblioteca” (bistro emblematic pentru istoria contemporană), foişorul de lângă lacul mic ş.a. Considerăm că într-un Bucureşti ce are nevoie de cât mai multe zone verzi şi de un aer cât mai curat (obţinut şi cu ajutorul vegetaţiei bogate), principalul obiectiv este păstrarea şi extinderea spaţiului verde, nu diminuarea acestuia. De asemenea, este necesară păstrarea spaţiilor comerciale cu caracter istoric, conservarea caracterului de grădină istorică pentru plimbare, odihnă şi relaxare, cât şi a unor perspective de adâncime către diferite puncte istorice de belvedere, neblocate vizual de noi construcţii (indiferent de funcţiunea acestora). Introducerea de noi funcţiuni sau dezvoltarea zonei comerciale vor dăuna profund şi iremediabil caracterului istoric al acestui spaţiu unic al Bucureştiului.

V) Înţelegem motivaţia istorică a pavării axului principal, însă pietruirea acestuia şi lărgirea oricărei alei contravine necesităţii actuale de creştere a spaţiului verde – spaţiu plantat, de care oraşul nostru are atât de multă nevoie. Cu atât mai mult când vorbim de o grădină istorică, de relaxare şi linişte şi nu de o zonă de promenadă sau rezervată comerţului. Aşadar, soluţia propusă contravine argumentelor istorice care au stat la baza refacerii axului central în prima jumătate a secolului al XX-lea şi este în dezacord cu principala imagine cu care Grădina Cişmigiu se identifică de aproape 100 de ani – axul monumental cu bulingrin floral.

VI) În planşele expuse în mediul online sunt trecute ca uniformizate prin finisaje zone emblematice ale Cişmigiului. Grădina nu a fost niciodată uniformizată, ceea ce constituie una din particularităţile sale. Actuala zonă a şahiştilor, Rotonda Scriitorilor, aleile perimetrale din jurul lacului mic sunt fiecare tratate istoric diferit din punct de vedere al pavării. Îmbogăţită uneori prin elemente reciclate (cum este cazul Rotondei Scriitorilor), alteori cu materiale aflate la modă la acea vreme, grădina a suferit mai multe etape de transformare care îi conferă azi caracterul său unic, aflat în concordanţă cu statutul de monument istoric şi actualele criterii de clasare ale acestora.

VII) Pornind de la comunicatul de presă asumat de Primăria Municipiului Bucureşti şi distribuit în mediul online şi offline, dorim lămuriri privind nevoia de a reface din nou sistemul de iluminat, care tocmai a fost schimbat anul trecut. Orice noi şanţuri pentru cabluri şi gropi de ancorare pentru stâlpi vor afecta sau reteza din nou rădăcinile plantelor şi vor favoriza tăierea arborilor aflaţi în vecinătatea acestora.

URMĂREȘTE-NE PE

Articole similare

Noutati