Prima zi de grădiniță sau de școală poate însemna pentru copii nu doar emoție și entuziasm, ci și un răspuns real la stres. Cercetările care au urmărit copii înainte și după intrarea în sistemul școlar au identificat modificări ale nivelului de cortizol, hormon asociat răspunsului organismului la stres, precum și diferențe importante de la un copil la altul în procesul de adaptare.
Unul dintre cele mai clare studii în acest sens a urmărit 384 de copii în perioada trecerii de la grădiniță la școală. Cercetătorii au prelevat probe de salivă în cinci momente: de două ori înainte de începerea școlii, la începutul școlii și de două ori după începerea cursurilor. Pentru majoritatea copiilor, nivelul de cortizol matinal a crescut în primele două săptămâni de școală. La aproximativ două luni după începerea școlii, unii copii prezentau semne de adaptare, în timp ce alții aveau în continuare un răspuns crescut la stres. Studiul a fost publicat în Psychoneuroendocrinology în 2022.
Studiul: Transition from preschool to school: Children’s pattern of change in morning cortisol concentrations
PubMed – studiul integral și datele bibliografice
Rezultatele sunt în concordanță cu o analiză a opt studii independente, publicată în 2018, care a evaluat răspunsul biologic la stres în perioada trecerii de la grădiniță la școala formală. Revizuirea a concluzionat că tranziția este asociată, în general, cu o creștere a concentrației de cortizol. Autorii au subliniat însă că există diferențe individuale importante, iar revenirea la nivelurile de bază poate dura, în unele cazuri, mai multe luni.
Studiul: Children’s cortisol response to the transition from preschool to formal schooling: A review
PubMed – revizuirea studiilor despre cortizol și tranziția la școală
Ce se întâmplă cu adaptarea copilului
Un studiu mai recent, publicat în 2025 în Early Childhood Research Quarterly, a analizat datele provenite de la 13.390 de copii din cohorta americană ECLS-K 2011. Cercetătorii au analizat dificultățile de adaptare la intrarea în kindergarten, inclusiv reacții precum reticența sau supărarea legată de mersul la școală, și au urmărit asocierea lor cu evoluția academică și socio-emoțională.
Copiii care au întâmpinat mai multe dificultăți de tranziție au avut rezultate academice și socio-emoționale mai slabe ulterior. Studiul a găsit, de asemenea, că elevii din școlile care ofereau mai multe forme de sprijin pentru tranziție aveau mai puține dificultăți de adaptare, iar acest lucru era asociat cu rezultate mai bune ulterior.
Important este că studiul nu spune că plânsul sau anxietatea din prima zi provoacă probleme școlare pe termen lung. Cercetarea arată asocieri între dificultățile de tranziție și rezultatele ulterioare, nu o relație cauză-efect simplă pentru fiecare copil.
Studiul: Challenges in the Transition to Kindergarten and Children’s Well-Being Through Elementary School: Do School Transition Supports Matter?
PubMed – studiul și DOI-ul verificat
PMC – textul integral al studiului
Nu toți copiii reacționează la fel
Cercetările arată că intrarea la școală poate reprezenta un factor de stres pentru copii, dar răspunsul nu este uniform. În studiul pe 384 de copii, cercetătorii au observat diferențe între copii în ceea ce privește ritmul de adaptare după primele săptămâni. Aceste diferențe nu au putut fi explicate prin caracteristicile sociodemografice analizate.
O altă cercetare, publicată în 2013, a analizat cortizolul din părul a 42 de copii, cu vârsta medie de aproximativ 4 ani. Nivelurile de cortizol au fost mai ridicate după intrarea la școala primară decât pentru perioada de dinaintea începerii școlii, iar creșterea a fost mai evidentă în cazul copiilor caracterizați printr-un nivel mai ridicat de teamă.
Studiul: Children’s hair cortisol as a biomarker of stress at school entry
PubMed – studiul verificat
Ce rol au relațiile cu adulții și colegii
Cercetările recente încearcă să determine nu doar dacă apare stresul, ci și ce se întâmplă cu acesta ulterior. Un studiu publicat în 2026 în Psychoneuroendocrinology a urmărit răspunsul cortizolului în șase momente ale tranziției către școală și a analizat ulterior simptomele anxioase și depresive.
Autorii au identificat asocieri între anumite tipare ale răspunsului la stres și dezvoltarea ulterioară a simptomelor anxioase sau depresive. Studiul a analizat, de asemenea, rolul relațiilor familiale și al interacțiunilor cu colegii. Aceste rezultate trebuie însă interpretate cu atenție: cercetarea nu demonstrează că stresul din prima zi de școală determină apariția unei tulburări psihice.
Studiul: Morning cortisol levels and quality of social interactions across the transition to school predict the development of children’s anxious and depressive symptoms in first grade
PubMed – studiul publicat în 2026
Prima zi dificilă nu înseamnă că există o problemă
Datele disponibile susțin ideea că începutul școlii poate reprezenta o perioadă de stres și adaptare, însă reacțiile copiilor diferă considerabil. Un copil care plânge la despărțirea de părinte sau nu vrea să intre în clasă în prima zi nu poate fi diagnosticat pe baza acestui comportament.
Mai relevant este modul în care copilul se adaptează în timp și dacă dificultățile persistă. Cercetările privind tranziția la școală arată că sprijinul oferit copilului și familiei în această perioadă poate fi important pentru reducerea dificultăților de adaptare. O revizuire sistematică publicată în 2022, care a analizat 34 de lucrări și 24 de intervenții, a găsit dovezi că intervențiile pentru tranziția între etape educaționale pot avea efecte asupra unor rezultate sociale și emoționale, deși rezultatele nu sunt uniforme pentru toate tipurile de intervenții.
Revizuire sistematică: A Systematic Review of School Transition Interventions to Improve Mental Health and Wellbeing Outcomes in Children and Young People
Springer – textul integral al revizuirii
